Turul Franţei: 1904 – Ultimul Tur!

Succesul deosebit al primei ediţii a Turului Franţei a stârnit şi pasiuni pe măsură. Era evident că în anii următorii competiţia va creşte în valoare, dar nimeni nu bănuia amploarea pe care o va lua. Prestigiul unui tur câştigat i-a făcut pe mulţi să trişeze, iar etapele desfăşurate noaptea erau un bun prilej pentru acest lucru. Mulţi ciclişti călătoareau cu trenul sau maşina la adăpostul întunericului, iar succesul le era astfel facilitat. Focuri de armă se auzeau în caravană, baricade şi lupte între suporteri sau chiar între ciclişti şi susţinătorii rivalului. Toate acestea au creionat un tablou care îl determină pe Henri Desgrange să anunţe finalul Turului Franţei, după ediţia a doua! În l’Auto, el scria, oarecum scârbit de ceea ce se întâmplase:

“Turul Franței tocmai s-a încheiat și mă tem că cea de-a doua ediție a sa va fi și ultima. Va muri sub povara propriului succes, din cauza pasiunilor oarbe ce s-au dezlănțuit, din cauza abuzurilor și suspiciunilor unor oameni ignoranți și rău-intenționați. Și totuși, deocamdată, se pare că am creat, prin acest mare eveniment, cel mai durabil și impunător monument al lumii cicliste. (…) Iată-ne acum, la sfârșitul celei de-a doua ediții a Turului Franței, dezgustați și descurajați ca urmare a acestor trei săptămâni de grele calomnii și abuzuri”
(Sursa: wikipedia, apud 1904: The Tour de France which was to be the last)

Din fericire, nu avea să fie ultimul. Dar ceea ce s-a întâmplat în 1904 merită amintit. Turul s-a desfăşurat pe acelaşi traseu ca ediţia precedentă, cu Maurice Garin şi Lucien Pothier  în lupta pentru victorie. Dar Hyppolite Aucouturier este cel care câştigă patru din cele şase etape ale competiţiei, în vreme ce Garin şi Pothier îşi trec şi ei în cont câte un succes. La Paris, clasamentul final îi avea în frunte pe M. Garin, Pothier, C. Garin şi Aucouturier. Locul al cincilea avea însă să fie cel mai important. Un tânăr rutier francez, de 20 de ani neîmpliniţi, Henri Cornet (foto) sosea al cincilea în marea cursă. Se făcuse remarcat în ultima etapă, când, cu roata spartă, nu a vrut să se oprească şi a mers astfel 35 de kilometri, până la linia de sosire! În acel moment nu bănuia că soarta îl va propulsa în istorie şi că va deveni cel mai tânăr câştigător de Tur! La 30 noiembrie în acel an, Uniunea Velocipedică Franceză ia o măsură drastică, descalificându-i pe primii patru clasaţi, acuzaţi, printre altele, că au mers cu trenul în anumite etape sau că au primit pachete de mâncare! Astfel, Henri Cornet devenea noul câştigător, deşi, pe şosea, avusese o întârziere de 3 ore faţă de Garin. Aceste lucruri rămân doar pentru istorie, căci statistica îl va consemna învingător al Turului 1904 pe Henri Cornet.
Ar mai trebui amintit că în 1904,  mai mulţi ciclişti au fost bătuţi de fanii adversarilor pe măsură ce se apropia de vârful Republicii. Mulţumea furioasă a fost dispersată doar de focurile de armă trase de… Maurice Garin! La Niemes, suporterii unui ciclist local, Ferdinand Payan, au aruncat cu pietre în caravană. În alte zone, cronica Turului Franţei menţionează baricade de-a lungul traseului, pentru ca apoi, porţiuni din şosele să fie acoperite de… cuie! Mai mult, în ultima etapă, chiar rutierii din faţă au împrăştiat pe drum obiecte ascuţite.

Mâine, pe www.ciclism.ireporter.ro veţi putea citi despre aventurile cicliştilor români care au luat startul în Turul Franţei!

Foto: ferrebeekeeper.wordpress.com